program FNT 2011


FNT 2011
Motto: „Omul, acest animal ciudat…”
A.P. Cehov

Focus: Andrei Şerban – Cehoviziuni

Ivanov de A.P. Cehov, Teatrul „L.S. Bulandra” Bucureşti
Strigăte şi şoapte de Ingmar Bergman, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Trei surori de A.P. Cehov, Teatrul Naţional Budapesta (invitat din străinătate)
Unchiul Vanea de A.P. Cehov, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Spectacole tematice

Caligula de Albert Camus, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, regia: László Bocsárdi
Cântăreaţa cheală şi Lecţia de Eugène Ionesco, Teatrul de Comedie Bucureşti, regia: Victor Ioan Frunză
D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu, regia: Silviu Purcărete
Despre iubire la om, după A.P. Cehov, Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu” Braşov, regia: Alexandru Dabija
Furtuna de William Shakespeare, Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” Bucureşti, regia: Victor Ioan Frunză
Galaxia Švejk, după Jaroslav Hašek, Teatrul Ţăndărică Bucureşti, regia: Alexander Hausvater
Îngropaţi-mă pe după plintă, după Pavel Sanaev, Teatrul „L.S. Bulandra” Bucureşti, dramatizarea şi regia: Yuri Kordonsky
Însemnările unui necunoscut, după F.M. Dostoievski, Teatrul „L.S. Bulandra” Bucureşti, regia: Alexandru Darie
Leonce şi Lena de Georg Büchner, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, regia: Gábor Tompa
Macbeth (un studiu) de William Shakespeare, Teatrul Naţional Bucureşti (Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava”), regia: Radu Penciulescu
Mai întâi te naşti de Line Knutzon, Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe, regia: Radu Afrim
Metoda, după Metoda Grönholm de Jordi Galcerán, Teatrul „C.I. Nottara” Bucureşti, regia: Theodor Cristian Popescu
Mountainbikers de Volker Schmidt, Teatrul German de Stat Timişoara, regia: Radu Alexandru Nica
Neguţătorul din Veneţia de William Shakespeare, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe, regia: László Bocsárdi
Platonov de A.P. Cehov, Teatrul Naţional Târgu-Mureş, compania „Tompa Miklós”, regia: Zsolt Harsányi

Dans în teatru

Crazy stories in the city, Teatrul Foarte Mic Bucureşti, un spectacol de Arcadie Rusu
Nevestele vesele din Windsor de William Shakespeare, Teatrul Metropolis Bucureşti, regia: Alexandru Tocilescu
Othello şi prea iubita lui Desdemona, după William Shakespeare, Teatrul de Mişcare Stúdió M Sfântu Gheorghe, regia: Mihai Măniuţiu
Yerma de Federico Garcia Lorca, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ, regia: László Béres

Teatrul de mâine

9 grade la Paris, Teatrul Act Bucureşti, un spectacol de Peter Kerek
Blifat de Gabriel Pintilei, Teatrul Odeon Bucureşti, regia: Alexandru Mihail
Purificare de Petr Zelenka, Teatrul Naţional Bucureşti, regia: Alexandru Mâzgăreanu
TV for dummies de Mona Bozdog şi Mihaela Michailov, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, regia: Ioana Păun
În prim-plan, actorul
Absolut!, după Ion Creangă, Teatrul Act Bucureşti
Emigranţii de Slawomir Mrožek, Club La Scena Bucureşti
Felii de Lia Bugnar, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Reclame

obsesii erotico-scatologice


fara prea multe comentarii, fragmente din „opera” noului redactor sef al Academiei Catavencu, Denis Dinulescu:

AVERTISMENT: cele ce urmeaza nu-s pentru ochii si urechile celor sub 18 ani, desi, unii dintre ei vorbesc la fel de urat si pe strada si acasa!

„Dromichete unde eşti / Mie pula să-mi beleşti / Că romanii-s în zăvoi / Apucam-ar de un coi” – (Cele zece neveste ale lui Oedip, editura Semne, 2007)

sau:

„Soarele a răsărit / Vai ce căldură / Pe mine mă doare / Direct în pulă” – (Cele zece neveste ale lui Oedip, editura Semne, 2007)

sau:

„Din 21?/ Da, bă, blonda pe care ai agăţat-o în staţie la Bucur/ A, da, gata. Şi? I-aţi pus-o? /Normal, era pe roşu, tâmpita.”
*
wow, da! ACUM o sa se vanda Academia Catavencu! Daa … daaaa … 🙂 🙂 🙂 Pentru asta ati dat 800000 de euroi? Pentru cateva zeci de euro obtineati niste scuipaturi si niste injuraturi mai acatarii de la jumatate din cei care trec pe strada.  Pana la urma exista dreptate pe lume 🙂 🙂 🙂
*
Incalificabil.
*
dar i se potriveste de minune lui Adrian Rus – directorul presei lui Adamescu – si echipei lui tinere si pline de voiosie. Este exact talentul care le mai lipsea.
*
:)))))))))))

epoca neo-securista


pe paginademedia.ro, unde se anunta toate cele din mass-mediile romanesti, unde se spala rufele foarte imputite din industrie, unde, in zona comentariilor, vorba lu’ Plesu, poti sa asisti la un spectacol al punerii poalelor in cap, maaaiculitaa, mai ceva ca-n Prelungirea Ferentari; aparu un anunt: Dinescu s-a intors la Catavenci pe post de presedinte, care – ei, Catavencii – au plecat burzuluiti la Patriciu, din curte de la Adamescu, care nici n-a apucat sa-i vada bine la fata. Sau mai bine zis cand l-au vazut ei pe el, s-au speriat atat de tare incat si-au pus poalele la spinare – de data asta, in loc sa si le puna in cap. In cap si le-au pus inainte si dupa – si au tulit-o in directia altui mogulash, mai prietenos, mai osanzos, la fel de gretos.
*
Da’ cui ii pasa? Poate lu’ Adamescu, care nu stiu pe ce-a dat 800000 de euro. Moama, 800000 de euroi? Pfaleo! Cum sa arunci asa, 800000 de euroi pe garla, mama?  Oricati bani ai avea. Dar chiar asa! Cati bani ai, si cum reusesti sa-i cheltuiesti atat de prost?  Credeai ca se bate lumea sa se angajeze la firma ta? Ei, iete nah, ca-i taman invers, vi s-a dus buhu, ce fel nashpa sunteti, ca lumea asta-i mica-mica. Opt sute de mii de euroi pe un brand aflat intr-un dramatic picaj, o firma plina de probleme si, in plus, toata redactia ti-a dat cu flit si a plecat la altu’ in gradina? Si astia, batuciti si trecuti prin toate alea, cu mult mai multa experienta decat a tuturor oamenilor tai x 22, scot poimaine una noua. Deci, esti praf, dupa parerea mea. Nu stiu cum ai putut sa ti-o iei in halul asta. Antart ti-a mai tras-o si Mario Garcia ala sau cum l-o chema,  cand ti-a trasnformat RL-ul intr-un cearceaf atat de mare incat enerveaza pe toata lumea care face prostia si-l mai cumpara. Macar de-i dadeai cu un parfum vintage, si-l vindeai la promotie cu niste fiare de calcat, sa aibe buna cu ce sa-i calce ziaru’ lu’ bunu, cand i l-o mai cumpara. E bun de hartie de impachetat, ca e mare, asa. Acum ti-ai facut format cat o vitrina, cand reperele citibile sunt ecranele mici, cat palma? Undeva intre iPhone si iPad. Of, la nimic nu te pricepi. Stiu, stiuu, stiuuu, oamenii tai iti spun ca fac ei revista in 3 redactori, un fotograf amator si un student la arte plastice care vrea s-o dea pe caricatura. Ca au ei oameni buni, oameni elastici, cu creier de guma, pe care poti sa scrii orice. Fara personalitate. Personalitatea e o problema. Stiu schema si problema. Am lucrat acolo. Dar nah, nu tine. Si nu iese. Treaba ta. O vreme o sa mai manariti cifrele alea de la BRAT, pana o sa vi se taie de tot. In fond, mi se rupe. Miercuri ies pana la taraba, sa vad noul numar. N-o sa-l cumpar, stati linistiti. Mi-l da nenea sa-l citesc, ca-i pretenaru meu. Sper ca ati ramas asa cum va stiu si ca o sa-mi oferiti un prilej maxim sa rad toata ziua de voi. Promit ca fac si o lista de perle scoase si o public aici, pe blog. Ca-ntre cunostinte vechi.
*
Cui altcuiva sa-i mai pese ca Dinescu e din nou la Catavenci. Lor, desigur. Dar cum sa umfli aluatul tuflit cu o drojdie stricata ca Dinescu? Pe vremuri daaa, era mistoo, vorba’ lu’ Irinel, ma uitam si eu la el. Dar de cand l-am vazut plangand in batista dupa poetul Vantu, inchis pe nedrept de nenorocitii portocalii, sa stiti ca … aproape nu-l mai pot suferi. N-am pierdut bani la FNI, dar, domnul Dinescu nu era vreun parlit care sa n-aibe cu ce-si hrani cei 7 copii ca sa trebuiasca sa faca asa ceva. Era ajuns bine, indestulat si indopat cand a facut asta. Daca de atunci si pana la finele vietii ‘mnealui n-ar mai fi produs niciun ban, nu cred ca ar fi murit de foame. Asa ca venirea lui ma indeamna mai degraba sa nu caut revista, decat s-o. Oricum n-am mai cumparat-o in ultimii 10 ani. Nu mai are umor.
*
iar despre Patriciu, ce sa va zic? Ca e egal cu Vantu, Adamestii si Voiculestii la un loc? Toata mass media asta neo-securista e atat de limitata, de lipsita de haz, de seva, de prospetime, de mojo, de ficati, de fler, de inima, originalitate, de suc (chiar si din ala gastric)! Orice apropiere de un personaj din asta, infectat, duce inevitabil la pierderea ireversibila a talentului. E ca un fel de castrare si pedeapsa divina – daca vreti – in acelasi timp. Un exemplu extrem de bun de INSTANT KARMA. Caci toti cei ce au facut asta – s-au inhaitat cu niste unii securisti si fosti turnatori – s-au prostit alarmant de repede si fara putinta previzibila de redresare. Nu doar Dinescu, ci si un Hurezeanu, alta data mare om, mare caracter, si chiar si complexatul plin de saliva, spagatistul Badea. Imi placea mai mult atunci cand se raschira pe doo scaune, in speranta ca vreo fata o sa se uite la el, si o sa cada in fund de admiratie: iote si la astaa, ce stie sa faca!? Atunci era un clovn cinstit si caraghios, care ma amuza. Acum e doar un trist cocalar ipocrit care nu poate respira fara sa-mi arate ce ceas si-a mai spanzurat la mana in timp ce-mi spune ce frumos toarce motanul.
*
asa cu mass-media neo-securista. Cine-o mai cumpara? Nimeni. Ea pe ea. Sa vada ce-a mai scris celalalt informator, celalalt coleg, celalalt turnator. Sa inteleaga care-i trendu’ in formatie. Inca traieste din impresia catorva firme ca ceva-ceva se mai vinde. Ca poate reclama in reviste pe care nu le cumpara nimeni o sa functioneze. Din lipsa de informare a unor marketing manageri. Din umorul de proasta calitate (vezi programele de pe Antene). Din relatii personale. Nimic nu mai merge dar, inca nu cedeaza. Nu le vine sa creada ca totusi, n-au prostit pe nimeni. Romanu’ a cumparat o vreme, a ras zeflemitor si apoi a facut economie la hartie igienica. Acum, pe criza asta, din socoteala iese ca hartia igienica e mai ieftina. La scoala lor de securisti, nu i-au invatat asa ceva.

*

cateodata stau si ma intreb: daca maine m-as muta la NY de exemplu, oare in cate zile, in cate saptamani as fi uimita de subiectele meschine care ma preocupau in tara? De tot acest … univers plin de personaje ieftine, de idioti fara personalitate si demnitate … cred ca, as fi alarmata gandindu-ma ca mi s-a putut intampla asta atata timp. Si totusi, cand esti aici, se poate.

Later edit: am cumparat Catavencii, am citit editorialul lui Dinescu si am ras. Tare, nu in gand. Tot nu-l iert pentru magaria ce-o facu. Dar ii recunosc talentul, vizibil cand nu se straduie sa linga un dos sau altul. Am mai ras si la alte poante. Cea mai tare (poate altii o stiau, eu nu) a fost aia cu Antonescu: „duduie, vrei sa culci cu mine? Ca-s mort de oboseala!”. Mi-au dat lacrimile de ras. Academia mi s-a parut asa cum speram: jalnica si confuza.

Later edit 2: da, am tot scos si re-afisat articolul asta. Am indoieli ca am reusit de data asta sa ma fac inteleasa. Am o teorie despre presa neo-securista si rezultatele ei, dar inca nu-mi iese formularea

noaptea de sanziene


in seara si in noaptea asta, fetele-si fac coronite din flori de sanziene si le arunca pe casa, sperand sa li se indeplineasca dorinta. Mai pun cateva flori sub perna, la capatai … si se astern emotionate pe dormit si visat. Cele ce se vor marita isi vor vedea sortitul in somn. Hm! Cred ca ma duc o tura prin parc, la cules de flori ….

Mircea Badea are de dat la stat 100000 USD. Nu-i da


s-a pornit asa, in Romania, un concurs ce seamana foarte bine cu o  disperare cu dimensiuni de catastrofa printre cei ce au bani de dat la stat. Le e atat de groaza sa se desparta de ce le-a intrat in cont – ori in plic – incat ar intoarce pe dos toata lumea, indiferent de consecinte, numai ca sa nu trebuiasca sa faca asta. Concursul il castiga ala care indeplineste cu brio urmatoarele 3 conditii: are multi bani de dat la stat; nu-i da; se lauda ca nu-i da si devine faimos pentru asta. E un fel de re-adaptare a legendelor haiducilor autohtoni la prezent; desigur trunchiata si otravita de prostie; si unu’ ca Mircea Badea chiar se crede Iancu Jianu si Zapciu doar pentru ca are bani de dat la stat si nu-i da.
*
dupa ce ca nu-si platesc datoriile, se lauda tuturor ca n-o fac si asteapta aureolati de neuronii lor scurti si limitati – pe post de carlionti -, sa-i si aplaudam pentru asta.
*
cum intorc ei povestea si o prezinta ca pe un mare, maaare act de dreptate sociala, facuta cu barda vorbelor grele? Sa luam exemplul lui Badea. El nu da pentru ca … nu-i da banii lui Blejnar. Caci, ma intelegeti, cei 100 000 de USD (singur-singurel a confirmat in emisiunea lui ca e pe lista celor care au depasit cu mult plafonul de 35000 de euro dupa care trebuie sa platesti TVA), deci cei 100 000 de USD pe care-i are de dat, vor intra direct, di-rect in buzunarul sefului fiscului. Si el, Badea, nu vrea sa-i dea aluia bani. Ca Blejnar e urat si e corupt si merge in Bamboo si nu stiu ce mai e. Iar Badea e cinstit si are muschii lucrati si el merge sa alerge, nu merge in Bamboo si mai apare si la teveu in fiecare seara. De asta trebuie sa-l aplaudam pe Badea si sa-l huiduim pe Blejnar, desi, in fond, daca e sa luam toate acuzatiile de bune, sunt amandoi la fel de hoti.
*
Daaa, da’ Badea nu stiaaa, nu l-a sunat Boc sa-i spuna ca peste 35 000 de euro tre’ sa se declare platitor de TVA si sa-l si plateasca. Nici Udrea nu l-a sunat. Saracutul de el! Va inchipuiti? Atata nebagare de seama … Dupa cata sudoare depune si cata saliva iroseste? Deci, pe Badea trebuie sa-l placem – si sa-l iertam de datorii – nu numai pentru muschii din dotare ci si pentru ca e nestiutor, e cam prost si nu intelege chestiuni de principiu, deoarece confunda omul cu institutia si institutia cu legea, si (ne) spune, ne invata el parinteste ca dac-ai dat in cap cuiva dar n-ai stiut ca-i ilegal esti absolvit de vina si pedeapsa.
*
banii dati statului se fura si se cheltuie ingrozitor de prost. Dar solutia acestei probleme nu e inca un furt, pe care-l faci chiar tu, justitiaru’ lu’ peste prajit, mama si tata tuturor ametitilor cu doar doi neuroni ramasi in dotare, care-si rezolva frustrarile stand in fata televizorului si injurand o data cu tine, aleator, in dreapta si-n stanga, in fata mesei naclaita de bere si acoperita de seminte.
*
Eu cred ca tu, Badea, esti doar ingrozit sa te desparti de atatia bani, pe care i-ai strans din greu, sufland in fiecare seara intr-o goarna atat de jegoasa ca ma mir ca nu ti s-a taiat rasuflarea. Cred ca esti un zgarcit si un ahtiat dupa bani si inavutire, dupa doldoroiu de valuta, dupa o situatie (falsa si subreda) in viata, la fel ca orice parvenit de 2 bani care se faleste pe Beller cu ultima pipitza culeasa aseara la discoteca. Doar cineva atat de disperat dupa banet si de frustrat ca n-are nicio valoare ar putea face ce faci tu pentru bani. Cred ca ti-e greu sa te desparti de ei. Tot sufletul tau e acolo. L-ai vandut pentru bani.
*
Nota bene: Daca MB are sa dea fiscului 100 000 de mii de USD, calculati cam cati bani a castigat in ultimul timp sufland non stop in goarna antenista, dupa care mai adaugati 35 000 euro

Later edit: … si mai citesc undeva ca el se considera coleg de suferinta cu Maia Morgenstern si cu Marin Moraru … Lichea! Cu cine esti tu coleg?

Even later edit: „cum de ti-ai adus aminte de MB, Laura?” – intreaba bland, un prieten. Pai, de dimineata, am vazut din cea mai pura intamplare, ultimele 3 minute din emisiunea lui. Ne prezenta la rugamintile producatorului revista Business Woman, cu o scarba dusa aproape in pragul vomitatului. Sa moara nu alta, acolo pe birou, ca trebuie sa faca asa ceva. „Cum? atatea femei fac afaceri in Romania?” – zise el cu superioritatea-i inconfundabila, bazata desigur pe ore intregi de suflat in goarna. Si cu o grimasa din aia, de zile mari. Da mai Mirciulica, suntem multe in afaceri. Afaceri cu cratiţe, mah, cu tigai … nu vrei si tu una? in cap?

Nota pentru M: nah, te-am ascultat, am schimbat „derbedeule” cu „lichea”. Mai bine asa?

falimentul statului social (?)


citez dintr-un articol al lui Stefan Vlaston postat pe contributors.ro:

„Diferite guverne, nu numai in Romania, au profitat de statul social pentru a obtine voturi de la electorii prea naivi ca sa inteleaga ca li se ofera un cadou otravit. Altfel cum sa ne explicam situatia incredibila in care se afla Romania: se acorda, conform ministrului muncii, 12 milioane (!) de indemnizatii sociale unui numar de 6,7 milioane de beneficiari. (……..) Ar fi culmea ca USL,  jumatate liberal, sa mai scoata pe taraba conceptul de stat social, cand in jurul nostru se prabusesc statele sociale ca niste castele din carti de joc. Cand a devenit clar ca nu poti obliga pe cei vrednici si performanti sa-i tina in spate si pe cei care stau cu burta la soare sau prin carciumi. In conditiile in care au acces la o piata a muncii imensa, aceea europeana.

Ma intreb cum isi va schimba USL  discursul din mers, renuntand la toata propaganda cu redistribuirea de la cei care au la cei care stau, impozitarea progresiva, ajutoare sociale cat cuprinde. Ca doar nu se asteapta sa mai creada cineva balivernele astea, dupa ce se va fi produs falimentul in lant al statelor sociale.”

*

problema intelectualilor din Romania, mai ales a celor care se vor formatori de opinie, se vor a fi oameni influenti si importanti, este ca poarta – mai toti – ochelari de cal. Vorbesc ca din carti, ca sa folosesc un cliseu, si au discurs de biblioteca. Se vede de la o posta ca nu ies pe strada, ca nu discuta cu oamenii in general, ca se limiteaza la cercul lor mic si stramt care de obicei ii aclama si ii pune pe un piedestal.

*

Realitatea in Romania e alta.

*

Romanii de abia asteapta sa vina cineva sa le spuna ca le DA CEVA. Orice e bine, dar, cu cat se promite mai mult cu atat lumea e mai entuziasmata. ORICINE poate promite ORICE. Va fi crezut. Amintiti-va de fenomenul Dan Diaconescu, de care noi, intelectualii, oamenii superiori, radeam cu toti dintii la vedere, ca-ntr-o reclama cu dentisti, si intr-o deplina si confortabila superioritate: „auzi-l si pe ala, da 20 000 de euro fiecarui roman. Hăhăhăhăhă!”. Lozinca preluata si prelucrata – cu mai putin succes, ca deh, si pentru asta iti trebuie talent – de Geoana-Mihaela-dragostea-mea. Flacara violet e de vina.

*

principiile statului de drept, a statului democratic au penetrat foarte putin in mentalitatea romanului de rand. In primul rand nu le-au invatat in familie. La televizor se predica non stop ceva vecin cu nebunia unei mahalale in plina criza hormonala. Un maidan mai jalnic ca mass media romaneasca n-am vazut niciodata. Dictatura carlista + 50 de ani de comunism + 20 de ani de neocomunism desfasurat sub deviza „liber la furat” au ras din mintile romanilor orisice amintire a unei posibile democratii. Romanii nu cred ca se mai poate schimba ceva.

*

cei ce vor promite mai multe, vor castiga alegerile. Cei ce vor promite salarii mari in sistemul de stat, ajutoare, prime nesfarsite, aceia vor primi un numar covarsitor de voturi. Cei ce vor promite cele mai gogonate reforme economice menite sa imbogateasca romanu’ peste noapte fara ca acesta sa nu faca niciun efort, vor castiga detasat. Cine nu crede asta se bazeaza pe 2 lucruri care nu exista in zona politica romaneasca: legi morale si bun simt.

*

Nici nu e de bonton asa, printre precupetele si camionagii care apar la teveu sub forma de prezentatori si moderatori,  cum adica sa fii moral si sa ai bun simt?

*

Solutia: revolutie pe bune, dusa pana la capat. Asanarea morala a paturilor conducatoare. Plivirea institutiilor publice de buruieni securiste. Legea lustratiei aplicata la sange. Romania bazata pe principii corecte si potrivite cu acest spatiu geo-politic. Profesionalism. Educatie la inalt nivel. Investitii in cercetare. Degeaba asteptam ajutor din cer, din pamant. Nu va veni niciodata. Tot noi trebuie sa facem curat.