alegerile prezidențiale și ”cartea” războiului


Monica Macovei și echipa ei pot și ar trebui să joace cartea războiului cu toate încrederea și cu toată convingerea, fără șovăieli, fără menajamente și fără bravadă – evident – la aceste alegeri prezidențiale. De cînd sînt oameni pe pămînt, organizați în grupuri mai mari sau mai mici, supraviețuirea grupului și apărarea lui a fost asigurată de cel mai bun lider cu putință. În funcție de ev, acel lider a fost ori cel mai bun la lupte fizice, ori cel mai crud, ori cel mai rezistent la cine știe ce încercări. Azi, însă, cel mai abil jucător, cel mai hotărît și convingător conducător, ne-ar putea duce ori spre vest ori spre….. haosul din est.

Am încercat noi să ne convingem după 1990 că nu vor mai fi războaie, că gata și cu războiul rece și cu înarmarea și cu bombele atomice, dar uite că nu e chiar așa. Trebuie, văd, să uităm repede bunele intenții pacifiste, nesfîrșita toleranță și să începem să ne închipuim războiul.

Iar cum președintele României devinde extrem, EXTREM de important în caz de război, cartea războiului poate deveni atuul unui prezidențiabil sau al altuia în toamna aceasta.

Nu e nicio rușine, nu noi ațîțăm lucrurile, nu noi aprindem conflictul. Noi, în schimb, putem suferi de pe urma lui.

Nu e nicio rușine, rușine ar fi să picăm de proști din nou în plasa rusească sau să ne milogim penibil pe la curți mai mari, pe unde ne-am milogim toată istoria noastră, să ne dea un ajutor.

Nu e nicio rușine să privești cu hotărîre un viitor posibil în față. N-are rost s-o dai cotită sau să vorbești cu subînțelesuri. Putin a spus-o clar: Rusia e o superputere atomică și el, dacă vrea, în două ore cucerește Kievul. Nu e ca și cum un vecin îți aruncă o corcodușă-n cap, sînt ditai amenințările la granița noastră. N-are rost să ne ascundem într-o poziție neutră, AMINTIȚI-VĂ!, de cîte ori am încercat neutralitatea am eșuat lamentabil și a fost și mai rău pentru noi.

Timpul poziționărilor călduțe a trecut, nu mai putem și cu stînga și cu dreapta, și la est și la vest. De data asta va trebui să alegem o tabără și mă tem că va fi cam definitiv pentru noi.

Sînt două alegeri, la est ne așteaptă Rusia cu îmbrățișarea ei de fier, să ne picurăm într-o societate nebună, nebună, nebună, în degringolada, dezmățul și isteria pe care o practică mai toți sub masca imobilă a lui Putin. La vest ne așteaptă o societate în care trebuie să ne afirmăm: n-o să primim nimic de-a gata, n-o să ne ia nimeni în brațe, n-o să ne mîngîie nimeni pe căp(uț), n-o să ne laude nimeni iar dacă vrem să fim egali cu ei trebuie să luptăm, să arătăm, să demonstrăm. Dar măcar avem o șansă. În Nuova Rossia nu e decît disperarea și goliciunea sufletească a unui popor care și-a perdut identitatea, nici el nu mai știe cînd și cum, un popor în stare de cele mai mari grozăvii cu putință. Căci dacă ar fi să compar naziștii cu rușii, naziștii au atacat alte popoare, rușii și-au trimis în gulag propriul popor. Cu toate miile de biserici reconstruite după 1990 nu cred că Rusia are ceva sfînt pe lumea asta.

Monica Macovei, ce ai de gînd? Vreau și eu să știu dacă mai rămîn pe aici. Sau plec.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s