Secretul din ochii lor. El secreto de sus ojos


Mario Vargas Llosa, 1982

Mario Vargas Llosa, 1982 (Photo credit: Wikipedia)

incet, incet devin o admiratoare a creuzetului hispano-sud-american. Simt dintr-acolo, desi atat de departe, o adiere fertila, interesanta si, foarte important, vie. Alive – cum spun anglofonii. Alive are o nuanta pe care, momentan, n-o gasesc in limba romana. In fine. Deci: nu Mario Vargas Llosa, Pablo Neruda, Jorge Luis Borges m-au convins; ei sunt mult prea sacri, mult prea apropiati de zeificare ca sa ma pot raporta la ei; ci altii …
*
Poetul Carlos Drummond de Andrade, a carui poezii, traduse de Dinu Flamand, inca n-au fost publicate in Romania (dar, vor fi la un moment dat); el a trecut de mult dincolo, pe Taramul Celalalt, doar opera lui n-a ajuns la noi; poate doar la cei care ii vorbesc limba. M-au convins si unii mai tineri, inca nu atat de priceputi  si mai putin cunoscuti.

The Secret in Their Eyes

The Secret in Their Eyes (Photo credit: Wikipedia)

Regizorul Alejandro González Iñárritu – bine, el e deja Afirmat, Recunoscut -, scriitorul si scenaristul Guillermo Arriaga, scriitorul Jose Eduardo Agualusa, un film ca „Solo quiero caminar”, despre care am scris acum cateva zile, aici, sau „Secretul din ochii lor”, „El secreto de sus ojos„,

un alt film de sorginte sud-americana, pe care l-am vazut azi-noapte.
*
Pe scurt, secretul din ochii lor inseamna, insumeaza doua povesti de dragoste imposibile (sau aproape) care se intind pe o perioada foarte lunga (30+ ani), si, important pentru noi, se suprapun cu doua regimuri politice distincte, fiecare cu problemele lui, ramase nerezolvate. Tortionarii unui partid ajung sa traiasca cot la cot, netulburati, cu victimele lor, in urmatorul regim, intocmai cum s-a intamplat si se mai intampla inca in Romania. Nedreptatile nu se repara odata cu schimbarea politica ci, se ascund sub un fel de pres, numit, generic: „schimbare”. Nu se face politica in film; nici pe departe; se arata doar, rezultatele omenesti ale unor astfel de demersuri. Astfel, un criminal este eliberat cu mult inainte de termen din inchisoare pentru a lucra pentru un regim politic; el nu mai poate fi pedepsit pentru ingrozitoarea lui fapta de justitia care nu-si (poate) face datoria. Oamenii (!) simt insa imperios nevoia, necesitatea unei reparatii, a unei plati, a dreptatii facute pe acest pamant, si, si-o „fac” singuri, tinand cont de ceea ce ar trebui (dar nu este) sa fie solutia legala.

Nu e niciun film politist, desi multe se intampla in jurul unui soi de prefecturi marete; a unei judecatorii impozante dar … incapabila sa se ridice la inaltimea arhitecturii cladirii in care-si are sediul.

E un film despre dragoste, dragostea romantica si in acelasi timp posibila si-n realitate. Doua dimensiuni cel putin teoretic, ireconciliabile. Nu doar teoretic, pentru ca in prezent, ne place sa spunem ca dragoste ca „aia” exista doar in filme. Eu n-as baga 100 % mana in foc ca e adevarat. Ba … dimpotriva. Simbolic, filmul e despre iubirea care le insufleteste si le leaga pe toate; care leaga oamenii intre ei prin fire nevazute; peste orice fel de granite, reguli si norme sociale, si mai ales peste timp. Chiar peste moarte. Mai e un film despre necesitatea dreptatii si echilibrului intre bine si rau. Finalul e neasteptat (ce bine! mai scapam de atat de previzibile scheme americane), si n-am sa-l divulg aici, pentru ca vreau, vreau sa va incurajez sa-l vedeti! De fapt, de asta va si dau atat de putine detalii. Poate primele cadre n-o sa va convinga, daca sunteti prea obisnuiti cu ritmul holywoodian, dar, la final, cred ca o sa fiti multumiti ca l-ati vizionat. (Iar Ricardo Darin, stanga, sus, cel care joaca in rolul principal, il concureaza de ieri, serios in inima mea, pe Alan Rickman :). Sunt o nestatornica, ce mai!; asta-i adevarul despre mine! Gata, l-am spus!)
*
Si apoi sa-mi spuneti: ati fi facut si voi la fel? Ati fi cautat dreptatea cu orice pret; ati fi avut atata putere? Ati putea aplica „pedeapsa” chiar daca asta inseamna sa platiti si voi un pret imens? Ati putea astepta iubirea timp de 25-30 de ani? Cat valoreaza iubirea pentru voi? De ce ne plac astfel de oameni, oameni ca cei din film, aparent natafleti, ne-speciali? Oare, pentru ca exista in ei calitati rare, trecute in epoca moderna cu vederea? Oare pentru ca azi sunt sufocati de modele … trecatoare si mai degraba slute?
*
Imi plac oamenii care mai au si secrete. Lucruri care au atata importanta pentru ei incat nu le pot spune oricui. Asta ii face in ochii mei interesanti, adanci … le da anvergura.
*

TÍTULO ORIGINAL El secreto de sus ojos
AÑO 2009
DURACIÓN

126 min.

PAÍS   Argentina
DIRECTOR Juan José Campanella
GUIÓN Juan José Campanella, Eduardo Sacheri
MÚSICA Federico Jusid, Emilio Kauderer
FOTOGRAFÍA Félix Monti
REPARTO Ricardo Darín, Soledad Villamil, Guillermo Francella, Pablo Rago, Javier Godino, José Luis Gioia, Mario Alarcón, Mariano Argento, Kiko Cerone, David Di Nápoli
PRODUCTORA Coproducción Argentina-España; 100 Bares / Tornasol Films / Haddock Films / Telefe
WEB OFICIAL http://www.elsecretodesusojos.com/
PREMIOS 2009: Oscar: Mejor película de habla no inglesa
2009: 2 Premios Goya: Actriz revelación (Villamil), película hispanoamericana. 9 nominac.
2010: Nominada a los BAFTA: Mejor película de habla no inglesa
2010: Premios del Cine Europeo: Nominada a la mejor película
GÉNERO Thriller. Intriga. Drama | Años 70. Crimen. Dictadura argentina. Policíaco. Película de culto
SINOPSIS Argentina, años 70. Benjamín Espósito es oficial de un Juzgado de Instrucción de Buenos Aires y está a punto de retirarse. Obsesionado por un brutal asesinato ocurrido treinta años antes, decide escribir una novela sobre el caso, del cual fue testigo y protagonista. Reviviendo el pasado, viene también a su memoria el recuerdo de una mujer, a quien ha amado en silencio durante todos esos años. (FILMAFFINITY)
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s