Hedi Fried


Auschwitz concentration camp

Image via Wikipedia

ieri am baut o cafea cu o supravietuitoare a lagarului de exterminare Auschwitz, originara din Romania si care traieste in prezent in Suedia. Hedi Fried s-a nascut pe 24 iunie 1924 in Sighet si a fost deportata in 1944 la Auschwitz impreuna cu familia ei. A supravietuit, spune ea in cartile ei, mai mult datorita norocului, datorita educatiei primite de la parinti (ucisi in lagar) si datorita faptului ca a trebuit sa aibe grija de sora sa.
*
In timp ce ii intindeam pe rand pliculetele de zahar alb / zahar bun, paharul de carton si betigasul de plastic, nu-mi puteam scoate din minte gandul ca aceasta persoana din fata mea a stat in fata lui doctorului mortii Mengele, tremurand pentru viata ei, pentru viata celor dragi. Ca viitorul ei a depins de dispozita acelui om malefic. Ca a indurat tot ce se intampla acolo, toate ororile acelea pe care ni le imaginam ca apartinand doar unui trecut foarte, foarte indepartat si care nu se va intoarce niciodata. Imagini formate mai ales cu ajutorul scenelor din filme (Lista lui Schindler, Sophie’s Choice spre exemplu …) se perindau extrem de rapid prin fata ochilor mei. Toata aceasta istorie formata din informatii, scene reale sau cinematografice a navalit in mintea mea vijelios si aproape m-a paralizat. M-a amutit. N-am spus prea multe lucruri, nici nu stiam ce mai poate fi spus. „Aceasta femeie a fost acolo, a fost acolo, a fost acolo!, iar acum e aici, cu mine, bem o cafea impreuna.” Cum pot toate aceste momente sa existe deodata in aceeasi persoana … Dar uite ca pot. Exista oameni pe lumea asta care sunt de fapt depozitarul viu a unor franturi de istorie. Ea poarta in ea amintirile uneia ingrozitoare, abominabile, ce nu trebuie uitata sau subevaluata niciodata!
*
Cafeaua am baut-o pe treptele Muzeului Enescu de pe Calea Victoriei, date afara de managementul acestei institutii publice ce NU ingaduie, nici macar unei persoane atat de speciale cum e Hedi Fried, sa bea o cafea inauntru (acolo si-a lansat Hedi Fried ultima carte tradusa in romaneste). „N-avem cafea si nici n-aveti voie sa aduceti bauturi sau mancare inauntru. Doar e muzeu aici, ce Dumnezeu!”
*
Adevaratul muzeu era afara, pe scari, sorbea usor obosita un capuccino dintr-un pahar de carton.
*
Romania, trezeste-te! In curand o sa fie prea tarziu …….

Anunțuri

3 gânduri despre „Hedi Fried

  1. Pingback: URL

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s