Curatenia de primavara


Angajatii primariei (sau a unei firme angajata de primarie) fac curat … iar barbatii care stau si beau la coltul blocului, ma rog, uneori mai joaca sah, table, stau la o barfa, stau cu cateii … asteapta cativa metri mai departe de locul unde se aduna de obicei, usor nerabdatori, ca angajatii primariei sa-si termine treaba. Adica, sa termine de strans mizeria aruncata acolo, o iarna intreaga, de acelasi grup iubitor de sah dar si de efecte bahice. Sticle de plastic, sute de capace metalice sau dopuri de plastic, tone de seminte, mii de mucuri, pachete goale de tigari, pungi de snacks-uri, en fin, stiti si voi din ce se compune mizeria din Romania …

*

n-au serviciu dar dupa atitudinea lor degajata nici nu isi bat capul cu asa lucruri mici. Sa-i tina statul – ce! aveti intrebari? Daca nu vrea sa-i tina, sa le gaseasca tot statul de lucru. Ca asa era pe vremuri: statul iti dadea, iti facea, iti aducea … Si nu orice serviciu, sa fim bunintelesi, ca ei sunt niste baieti fini, klar? Ii privesc pe muncitorii care acum grebleaza pamantul si mai inlocuiesc un pomisor ofilit, pe care nimeni nu s-a gandit sa-l ude vara trecuta. Pai … nu era treaba lor? De ce n-a venit primaria sa-l stropeasca cu apa? Ha? Ca doar din taxele noastre traieste primaria. Bine, nu dintr-ale lor, dar cum va spuneam, sa le gaseasca statul serviciu si ei se duc … Ma rog. Ii privesc deci, indulgenti, rabdatori pe cei patru barbati angajati de primarie sa faca curat. Poate si un pic dispretuitor: vezi unde ajungi daca n-ai grija? Daca n-ai noroc in viata? Ei n-ar face niciodata asa ceva. Nu e la nivelul lor. Hai, ca mai e un pic si se termina … Pana la urma, li se pare corect: sa le faca primaria curat la locul de adunare, sa le dea ajutoare, de mancare, si asa mai departe. Ei sunt de gasca si nu cauta neaparat scandal, sunt mereu aproape veseli, ii auzi cand treci pe langa ei in drum spre magazin chicotind ca niste fetiscane, sau dand noroc plini de voie buna. Sughitand degajat, cu satisfactie. Pe la ei criza n-a ajuns si atata timp cat mai pot sta in acelasi loc fara sa se inece in propriul gunoi si cat mai pot tine in mana o sticla de bere, viata e frumoasa si merita traita.

*

Jos guvernul asta de incapabili. Hai sictir! Sa vina ceilalti, poate ne dau ajutoare sociale mai mari!

P.S.: Nu, nu locuiesc intr-o spelunca nenorocita, ci intr-un cartier absolut normal din Bucuresti.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s