Michael …


Michael …

Vestea asta m-a lăsat aşa … mirată, tristă dar și oarecum … iritată. Cum adică să mori aşa, tam-nesam și să-ți lași trebile neterminate. Păi ce, aşa se moare din viaţă? Se pleacă aşa, uite acuma îs, acuma nu-s? Să ne lași pe toți cu gura căscată? Cu biletele cumpărate și spectacolul nevăzut? Păi cum măi Michael, de ce ne-ai făcut asta? Asta ne-ai pregătit tu în loc de 50 de spectacole fulminante?

Acum (tot o să fie trendy să spui că ți-a plăcut cum cînta Michael, că a fost tratat nedrept, că media și presiunea publica … tensiunea, profitorii, etc, etc, etc, bla-bla-bla … aşa sîntem noi, oamenii, și văd că nu ne schimbăm …) … pot spune și eu că în copilărie am fost fan. Aveam un poster cu el care a rămas pe peretele camerei mele cîțiva ani după ce am plecat la facultate și m-am mutat în București.

Pot spune că-mi și pare rău de ceva. Îmi pare rău ca n-a apucat să se reabiliteze …. să-și refacă imaginea prea șifonată în ultimii ani. Succesul concertelor pe care le pregătea l-ar fi pus acolo unde ar fi meritat și i-ar fi remodelat imaginea rablagită și bolnăvicioasă.

Instead … He’s a legend now 🙂

Anunțuri

Un gând despre „Michael …

  1. Pingback: The Artist (vs. media) | Laurailica's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s